Teatru de umbre-Case și locuințe

 🏠🎭 TEATRU DE UMBRE: "Unde ne e casa?" 🎭🚗

📌 Personaje: 

  • Clara (o fetiță curioasă)
  • Matei (un băiat isteț)
  • Casa
  • Blocul
  • Casa tip cort
  • Mașina

📌 Decor: siluete decupate pentru teatru de umbre – casă, bloc, cort, mașină, copaci, nori 


SCENA 1: Unde locuim?

( Umbrele arată un bloc și o casă. Clara și Matei se plimbă pe lângă ele. )

NARATOR:  Într-un oraș obișnuit trăiau doi prieteni: Clara locuia într-o casă cu acoperiș roșu, iar Matei într-un bloc înalt, plin de ferestre.

CLARA:  Casa mea e mică, dar are o grădină mare!

MATEI:  Blocul meu e înalt, dar am mulți prieteni vecini!

( Umbrele arată fetița și băiatul privind în sus, către bloc, și apoi către casa Clarei. )


SCENA 2: Călătoria spre necunoscut

( Umbrele arată mașina apărând între cei doi. )

NARATOR:  Într-o zi, au vrut să vadă unde ar mai putea locui. Au urcat în mașină și au pornit la drum!

( Umbra mașini începe să se miște, copiii urcă în ea. )

CLARA:  Poate găsim cea mai frumoasă casă din lume!

MATEI:  Să vedem unde nu duce drumul!


SCENA 3: Casa tip cort

( Umbrele arată mașina oprindu-se lângă o casă tip cort, ridicată pe un deal. )

NARATOR:  După un drum lung, au ajuns la o casă diferită… o casă tip cort!

( Clara și Matei se apropie de cort, îl ating cu mâinile lor mici. )

CLARA:  Ce ciudat! Aceasta nu are ziduri!

MATEI:  Și nici nu uși sau ferestre! Cum trăiești aici?

( Umbrele arată cortul legănându-se în vânt. )


SCENA 4: O casă e mai mult decât pereți

( Umbrele arată copiii uitându-se la cer prin deschiderea cortului. )

NARATOR:  Dar înăuntru, Clara și Matei au simțit liniștea nopții, au văzut stelele și au auzit vântul șoptindu-le povești.

CLARA:  Poate nu e nevoie de ziduri ca să ai o casă…

MATEI:  Poate o casă este oriunde ne simțim bine!

( Umbrele arată cei doi prieteni privind cerul împreună. )


SCENA 5: Înapoi acasă

( Umbrele arată mașina pornind din nou, iar în depărtare rămâne casa tip cort. )

NARATOR:  Au plecat spre casele lor, dar ceva se schimba in inima lor.

( Umbrele arată blocul și casa Clarei, iar copiii alergând spre ele, fericiți. )

CLARA:  Acum știu… nu contează unde locuiești, ci cum te simți acolo!

MATEI:  Casa poate fi oriunde ai prieteni si vise frumoase!

( Umbrele se sting încet, lăsând doar siluetele copiilor sub stele. )

🎭 SFÂRȘIT!  🎭 

Comments

Post a Comment

Popular posts from this blog

Căsuța mea dragă- poezie